Ce înseamnă “Un nou început” pentru Roman:

  • un oraș mai puțin poluat, cu oameni mai sănătoși;
  • digitalizare;
  • eficiență economică și inovație;
  • un mediu sustenabil;
  • siguranță pe străzi;
  • acces facil la serviciile de utilitate publică și incluziune socială.

Pe scurt, o mai bună calitate a vieții.

Argument

Orașul înseamnă comunitate. Să îl redăm oamenilor.

Municipiul Roman trebuie, în 2020, să-și actualizeze Planul Urbanistic General (PUG), un document de referință pentru dezvoltarea localității în următorii zece ani.
Mobilitatea urbană sustenabilă ar trebui să fie un capitol important al PUG, având în vedere dezvoltarea municipiului din ultimii ani și prioritățile Uniunii Europene (UE) ale perioadei următoare.

Citește tot!

Orașul înseamnă comunitate. Să îl redăm oamenilor.

Municipiul Roman trebuie, în 2020, să-și actualizeze Planul Urbanistic General (PUG), un document de referință pentru dezvoltarea localității în următorii zece ani.

Mobilitatea urbană sustenabilă ar trebui să fie un capitol important al PUG, având în vedere dezvoltarea municipiului din ultimii ani și prioritățile Uniunii Europene (UE) ale perioadei următoare (UE dorește ca, până în 2050, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 60 % față de nivelurile din 1990 prin: eliminarea din orașe a autovehiculelor alimentate cu carburant tradițional, încurajarea deplasărilor pe distanțe medii pe cale ferată, apropierea de obiectivul „zero decese” în transportul rutier) (1).

În sprijinirea acestui scop, în 2008 a fost lansată “Convenția primarilor”, mișcare europeană din care face parte și Romanul și care și-a propus reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020 și cu 40% până în anul 2030. 

Emisiile de CO2 în municipiul Roman, la nivelul anului 2012 (o analiză mai devreme de 2012 nu prezintă acuratețe, conform autorilor studiului), erau următoarele:

  • clădiri municipale: 4.616,30 tone;
  • clădiri din sectorul terțiar: 1.380,96 tone;
  • clădiri rezidențiale: 55.375,46 tone;
  • Sector iluminat public: 1.494,22 tone;

Total emisii de CO2 în Roman, în anul 2012: 62.866,94 tone. (2)

Astfel, până în anul 2030, la nivelul municipiului va trebui să avem doar 37.720 tone de emisii de CO2. 

Se justifică, astfel, intervenția activă a societății civile, care va crea această legătură între cetățeni și administrație, cu scopul precis de a ajuta la adoptarea unor decizii care să corespundă unei viziuni europene și cu efecte benefice pentru comunitatea din care facem parte cu toții. Mobilitatea urbană nu este doar despre a ajunge la destinația dorită, ci și despre interacțiunea socială, despre incluziune și despre calitatea deplasării. Prin acest proiect propunem acțiuni interconectate prin care mobilitatea urbană să fie considerabil îmbunătățită din punct de vedere calitativ, iar orașul să fie prietenos cu toți participanții la trafic (pietoni, bicicliști, motocicliști, șoferi etc.). 

Cum putem face împreună “Roman. Un nou început”

Transport public inteligent

Citește despre

Aplicația “Roman in time”

Aplicația “Roman in time”

Aplicație gratuită pentru romașcani ce va oferi administrației locale data analytics din teren (prin e-ticketing se va ști frecvența călătoriilor cu transportul în comun și tipul de mobilitate).

În același timp, va fi de un real ajutori cetățenilor: 

    • va integra toate soluțiile de transport;
    • va afișa în timp real programul curselor de transport în comun;
    • va permite e-ticketing;
    • va arăta localizarea și costurile celorlalte soluții de mobilitate din proximitate;
    • va oferi posibilitate închiriere loc de parcare rămas liber de la cei care au concesionat; 
    • va oferi o hartă a poluării pe care pietonii și bicicliștii (în mod special) să o poată utiliza.
Stații cu afișaj electronic

Stații cu afișaj electronic

Acestea vor oferi informații în timp real, fiind conectate cu mijloacele de transport în comun și cu aplicația “Roman-in-time”.  Stațiile de așteptare vor fi tehnologizate: dotate cu prize, panouri solare, controlul temperaturii și al umidității, vor oferi o hartă interactivă de mobilitate și spații tematice după obiectivele din zonă (ex: în apropierea Bibliotecii Municipale vor exista afișe și cărți în format electronic pe wall tablets, iar în apropierea școlilor primare și a grădinițelor vor fi instrumente de joacă pentru copii etc). 

Traseele de autobuze gândite pentru oameni

Traseele de autobuze gândite pentru oameni

Scopul transportului public în comun este de a fi util cetățenilor localității. Orașul clachează dimineața, odată cu transportul copiilor la școală. Dacă ar exista suficiente autobuze pe trasee bine stabilite, care să aibă stații în imediata apropiere a tuturor unităților de învățământ, părinții ar trebui să îi conducă pe copii până la stația cea mai apropiată de domiciliu. Pentru elevi, beneficiile vor fi mai multe: punctualitate, disciplină, ordine, egalitate, socializare în comunitate extinsă, nu doar cu cei din clasă.

Traseele actuale au fost realizate în funcție de cronologia solicitărilor din teren, fără a privi municipiul la nivel macro, astfel că multe nu mai corespund necesităților actuale de mobilitate ale cetățenilor. Spre exemplu, un romașcan din cartierul Danubiana nu are linie directă către zona Favorit, de unde își face o parte din cumpărături, dar poate ajunge cu același autobuz pe strada Primăverii, acolo unde nu sunt decât sedii ale unor service-uri auto și case. Dacă vrea să ajungă în Favorit, trebuie să plătească 5 lei, atât cât costă două bilete de autobuz.

O soluție ar fi să avem bilete pentru intervale orare: în loc să cumperi două bilete când e nevoie să schimbi mijlocul de transport, achiziționezi unul - valabil o oră, sau trei ore, sau o zi.

De asemenea, nu trebuie să ne ferim a discuta mai mult despre gratuitatea transportului în comun. Unele orașe au ajuns la concluzia că este mai profitabil ca transportul să fie gratis pe anumite trasee sau în tot orașul: Tallinn (Estonia), în Grecia sunt 34 de municipalități ce aferă transport gratis, Lubin (Polonia), Torrevieja (Spain), foarte multe localități din Elveția oferă transport gratis, Dunkirk (Franța), în total mai mult de 100 de orașe din Europa oferă transport public gratuit. 

Un oraș pentru cetățenii
de la 0 la 100 de ani

Citește despre

Trotuare pentru mămici, bunici, sportivi și persoane cu mobilitate redusă

Trotuare pentru mămici, bunici, sportivi și persoane cu mobilitate redusă

Mobilitatea urbană trebuie să fie accesibilă și persoanelor cu dizabilități sau cu mobilitate redusă. Pentru acești romașcani este nevoie de trotuare suficient de late (1,8 metri) fără denivelări, de rampe de acces cu grad de înclinare mic, de uși care pot fi deschise cu ușurință, de mijloace de transport în comun cu rampe speciale, de locuri de parcare cât mai aproape de domiciliu (în asemenea situații se justifică parcarea “sub geam”) și de punctele de interes din oraș. (1)

Piste pentru bicicliști

Piste pentru bicicliști

La acest moment, Romanul are o singură pistă pentru biciclete, pe strada Primăverii, și două trasee de loisir, în Parcul Municipal și în Complexul de Agrement “Moldova”. Traseele propuse unesc punctele de interes din oraș sau oferă posibilitatea unei plimbări în siguranță. În mai multe zone va fi nevoie de crearea de locuri speciale pentru închiriat și/sau garat biciclete si punerea la dispoziția utilizatorilor, pentru ca aceste mijloace de transport să fie lăsate în siguranță.

Sensuri unice și bandă unică pentru transportul în comun și vehiculele de intervenție

Sensuri unice și bandă unică pentru transportul în comun și vehiculele de intervenție

Creșterea vitezei medii de deplasare a mijloacelor de transport public în comun se va realiza prin crearea, pe bulevradul Roman Mușat, a unei benzi speciale pentru transportul în comun și pentru autospecialele de intervenție.

Pentru acest lucru este nevoie de schimbarea sistematizării rutiere: sensuri unice și redistribuirea lățimii străzilor pentru toți participanții la trafic. 

Mai mult spațiu verde pentru romașcani prin parcări moderne și sigure

Mai mult spațiu verde pentru romașcani prin parcări moderne și sigure

Deficitul de locuri de parcare afectează deplasarea, atât a celorlalte autovehicule, cât și a pietonilor, însă asigurarea unui număr de locuri de parcare suficient de mare nu va fi niciodată posibilă în lipsa unei strategii de prioritizare a transportului în comun și de control a numărului de autovehicule, care are o tendință de creștere. 

O parte dintre autovehicule din zonele rezidențiale sunt parcate pe suprafețe cu destinație de spațiu verde cu elemente vegetale degradate, compromițând astfel posibilitatea de regenerare naturală a acestora. Localizarea spațiilor verzi trebuie să ofere posibilitatea tuturor locuitorilor, indiferent de vârstă sau zonă a orașului, să utilizeze o zonă verde pentru recreere sau petrecerea timpului liber. Un autoturism parcat ocupă aproximativ 15 m2 și cam încă atât de mult spațiu pentru manevre. (1) 

Conform unui răspuns oferit de Primăria Roman, la data de 14 octombrie 2019 erau înregistrate în  Roman 15.215 autovehicule (persoane fizice - 13.780 autovehicule, persoane juridice - 1.435 autovehicule). Pentru a oferi locuri de parcare tuturor, ar însemna ca Primăria să dispună de o suprafață de 228.225 metri pătrați, cam cât tot cartierul Smirodava.

Au fost identificate terenuri pe care se pot construi parcări etajate cu o capacitate totală de aproximativ 6.000 de locuri de parcare rezidențiale. Avantajul acestor noi spații: vor fi parcări moderne, acoperite, dotate cu sisteme de supraveghere video, ce vor respecta estetica și arhitectura zonelor în care se vor amenaja; spațiile de deasupra acestor construcții vor fi grădini publice sau terenuri de sport. 

Folosirea aplicației “Roman-in-time” ca sistem de rezervare loc de parcare pentru câteva ore este un exemplu de gestiune eficientă a parcărilor din oraș. Cu un sistem de transport public bine pus la punct, cei mai mulți cei mai mulți șoferi din afara orașului vor alege parcările de la intrările în oraș. Acestea trebuie să fie legate de toate mijloacele de transport în comun: autobus, car sharing, rent-a-bike sau chiar gara de tren. Astfel de parcări trebuie să fie gratuite sau să poată fi achitate cu un abonament de o zi pentru toate liniile de transport în comun. În felul asta, nu va fi nevoie să introducem taxe de acces în oraș, în forma taxelor de poluare sau altfel. 

Trenduri europene - car sharing, transport alimentat cu energie electrică

Trenduri europene - car sharing, transport alimentat cu energie electrică

Trendul mondial este ca mobilitatea urbană să devină electrificată, cu o îmbunătățire semnificativă a calității aerului. Spre exemplu, dacă achiziționezi un autovehicul electric, ca cetățean al Amsterdamului, municipalitatea îți va asigura un punct de încărcare în apropierea locului de parcare. (1)

În timp ce noi încă mai dezbatem eficiența autoturismelor electrice, țelul impus de admnistratia olandeză este ca între canale să circule doar vehicule electrice, până în 2040.

Alt trend european îl reprezintă car sharing. Înlocuirea transportului pe combustie cu soluții electrice îmbunătățește calitatea aerului, însă nu și traficul. Aproximativ 40% din cei care contribuie la congestionarea traficului, se află în căutarea unui loc de parcare.

Dacă un autoturism ar avea mai mulți utilizatori, ar fi nevoie de mai puține locuri de parcare, iar mobilitatea urbană s-ar îmbunătăți. Dacă în 2011 erau 700.000 de utilizatori de car sharing în Europa, în 2020 se prefigurează un număr de 15.000.000.

Mobilitatea este mult mai importantă decât deținerea propriului autoturism, care în cea mai mare parte a timpului este parcat. Impactul car sharing asupra locurilor de parcare? Studiile arată că un autorism din această categorie înlocuiește 8 - 20 vehicule private, ce s-ar afla în trafic sau ar ocupa locuri de parcare.

Infrastructura și calitatea vieții

Citește despre

O șosea ocolitoare va dezvolta întreaga zonă

O șosea ocolitoare va dezvolta întreaga zonă

Municipiul Roman este tranzitat de aproximativ 5.000.000 de autovehicule în fiecare an (date oficiale CESTRIN 2015).

Infrastructura rutieră actuală a zonei Romanului face imposibilă ocolirea municipiului pentru autovehiculele de mare tonaj. Cele două artere existente nu sunt eficiente și nici suficiente: Artera Roman-Est este aproape impracticabilă, în timp ce Artera Roman-Vest este blocată adesea din cauza valorilor de trafic.

Romanul trebuie înconjurat de o șosea de centură care să cuprindă și localitățile arondate.

Beneficiile sunt multiple:

  • dezvoltarea municipiului și a comunelor din jur va rămâne pe un trend ascendent (conform APM Neamț, în ultimii cinci ani, în Roman și în comunele Secuieni, Horia, Cordun și Săbăoani s-au emis 81 de autorizații de mediu pentru activități de producție și servicii. Peste jumătate din aceste autorizații de mediu s-au emis pentru afaceri care se dezvoltă în municipiul Roman);
  • șoseaua va crea conexiuni între investițiile cuprinse în Mater Planul General de Transport;
  • orașul nu va mai fi atât de poluat și zgomotos (prin eliminarea traficului greu);
  • va crește siguranța celorlalți participanți la trafic care au nevoie să circule în interiorul localităților. 

Valorile zonei, mai aproape de noi

Valorile zonei, mai aproape de noi

Există posibilitatea legală ca traseele ce fac legătura Romanului cu localitățile din Roman Metropolitan să fie mai bine gestionate. Asociația Roman Metropolitan va deveni, astfel, cu adevărat o asociație “de utilitate publică” care să lucreze pentru dezvoltarea “infrastructurilor şi realizării obiectivelor de interes comun, creării şi spijinirii unor parteneriate durabile între autorităţile administrative autonome din judeţul Neamţ şi intituţiilor publice cu societatea civilă, angajarea în acţiuni de implementare a strategiilor de dezvoltare, construcţie instituţională etc.” 

Un mijloc de transport modern, cu emisii zero, care pleacă din Săbăoani, Gâdinți sau Ion Creangă și care oprește nu doar în autogară, ci și în alte stații de pe traseu și care să poată fi folosit și de romașcanii ce vor să ajungă dintr-un punct în altul al municipiului, cu bilete unice, valabile pentru un anume interval orar, cu abonamente pe anumite sau pe toate rutele, cu zone de tarifare și plată prin SMS reprezintă o soluție pe care o aplică cu succes multe orașe europene - Oradea fiind doar un exemplu.

La acest moment, un elev care face naveta are de parcurs cam un kilometru de la stația de autobuz până la școală. Iar un romașcan care locuiește la Abator și vrea să-și viziteze părinții sau bunicii ce locuiesc la Averești, Icușești, Secuieni ori Trifești trebuie să plătească 2,5 lei pentru a lua un autobuz către autogară + un bilet spre destinația finală.

De ce este nevoie de acest proiect
(situația actuală)

Citește despre

Mobilitatea urbană sustenabilă - vag definită, fără proiecte strategice

Mobilitatea urbană sustenabilă - vag definită, fără proiecte strategice

În ultimii șase ani, Municipiul Roman a adoptat 10 strategii și planuri de acțiuni. Trei dintre acestea se referă și la mobilitatea urbană: 

STRATEGIA ENERGETICĂ A MUNICIPIULUI ROMAN PENTRU PERIOADA 2015-2020

Strategia Municipiului Roman privind accelerarea dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utilități Publice pentru perioada 2015-2020

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI ROMAN PENTRU PERIOADA 2014-2020

Se identifică în aceste documente confirmarea unui lucru pe care noi, romașcanii, îl știm deja: există poluare (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Roman pentru perioada 2014-2020, pag. 71) ce afectează calitatea vieții noastre și avem nevoie de o mobilitate urbană sustenabilă și cât mai puțin poluantă. 

Spre exemplu, în Strategia Dezvoltării Serviciilor de Utilități Publice 2014 - 2020 a municipiului Roman se arată că mașinile personale sunt preferate de cetățeni, nu transportul în comun; situație care duce la poluare, blocaje în trafic și alte consecințe. Niciunul dintre proiectele propuse nu face referire, însă, la un plan de acțiune concret de încurajare a folosirii transportului public în comun și de conștientizare publică a necesității unei atitudini pro-mobilitate cât mai puțin poluantă. Cele patru proiecte (pag. 68 - 69) propuse sunt: 

  • - îmbunătățirea mobilității urbane din municipiu (un studiu de trafic și un plan de mobilitate); 
  • - reînnoirea parcului de vehicule; 
  • - amenajarea de noi staţii de transport în comun, inclusiv cu panotaj; 
  • - optimizarea traseelor, graficelor de circulaţie, a staţiilor de autobuz şi micşorarea timpilor de aşteptare. 
Investiții mai ales pentru posesorii de mașini

Investiții mai ales pentru posesorii de mașini

În afara amenajării de parcări de reședință și de parcări publice cu sau fără plată, celelalte tipuri de amenajări pentru mobilitate urbană sustenabilă au fost realizate într-o proporție mult mai mică. Municipiul Roman are, la acest moment, o singură pistă pentru bicicliști pe strada Primăverii și alte două piste pentru trasee de loisir, în Complexul de Agrement “Moldova” și în Parcul Municipal. Pe lângă cel mai multe instituții publice sau puncte de interes ale orașului nu există locuri special amenajate pentru gararea bicicletelor (o investiție minoră) - chiar dacă romașcanii au spus de mai multe ori administrației locale că vor să poată circula în siguranță cu bicicleta prin oraș. (1)

Patru din cinci romașcani NU au mașină. Lor ce le oferim?

Patru din cinci romașcani NU au mașină. Lor ce le oferim?

La 1 iulie 2019, municipiul Roman avea o populație de 69.128 de persoane și cea mai recentă informare de la Primăria Roman arată că în oraș sunt înregistrare 15.215 autovehicule; prin urmare, la fiecare 5 persoane există un autovehicul. Și, la fiecare 4-5 mașini exisă un loc de parcare amenajat (sunt 4.565 de parcări de reședință și alte aprox. 1.000 de locuri de parcare publice cu sau fără plată). Amenajarea parcărilor s-a realizat cu bani de la bugetul local; astfel, toți romașcanii (fie că au sau nu mașini) plătesc, indirect, amenajarea și întreținerea locurilor de parcare. Reiese, în consecință, că la acest moment Romanul pare a fi mai mult un oraș al mașinilor decât al oamenilor. Autoturismul personal rămâne, deocamdată, varianta cea mai confortabilă pentru deplasare și, de multe ori, singura posibilitate pentru a ajunge la destinația dorită. 

Aproape 300 de accidente, peste 350 de victime

Aproape 300 de accidente, peste 350 de victime

Un alt indicator la care ne-am raportat este cel privind numărul de accidente în oraș. În perioada 1 ianuarie 2016 - 15 noiembrie 2019, 353 de persoane au fot rănite și alte 3 au decedat ca urmare a faptului că au fost implicate în accidente rutiere produse pe raza municipului Roman. Altfel spus, în fiecare lună au fost cel puțin șapte persoane rănite ca urmare implicării într-un eveniment rutier. Cauza principală a producerii accidentelor: neacordarea de prioritate față de pietoni sau față de alte autovehicule. (1)

“Criminalul” tăcut - poluarea

“Criminalul” tăcut - poluarea

Din cauza poluării aerului, fiecare român pierde aproape doi ani de viață sănătoasă - locul 5 în UE -, mai mult decât un indian (1). În 2014, din cauza poluării, în România au murit prematur peste 26.000 de persoane. (2)

În municipiul Roman, în zona industrială, există o stație de monitorizare a calității aerului. Echipa NextSpace a realizat o măsurătoare independentă (făcută și de cei de la Financial Times, în mari capitale ale lumii), în zone centrale ale Romanului, cu ajutorul unui flow. Acest gadget este folosit la nivel internațional, fiind una din revelațiile CES 2017, cel mai mare târg expozițional de tehnologie din lume, ce se desfășoară anual în Las Vegas. Sunt mii de înregistrări cu flow-ul, pe parcursul mai multor luni, dar vă vom da aici doar un exemplu, dintr-o zi în care poluarea a fost medie. Valorile măsurate de flow sunt: NO2 dioxidul de azot, compușii organici volatili, particulele în suspensie PM 10 și PM 2,5.

Pe lângă poluarea cu noxe, romașcanii au parte și de poluare fonică, iar cel mai recente informații ce provin de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere arată că municipiul Roman a fost tranzitat, în 2016, de aproape 14.000 de autovehicule/24 de ore.

Conform unei măsurători a APM Neamț, cea mai zgomotoasă intersecție din Roman este cea de la Spitalul Municipal de Urgență: în 11 din 12 măsurători efectuate în 2019 au fost constatate depășiri ale nivelului de zgomot. (3)

Susținerea unui proiect de mobilitate urbană sustenabilă este, înainte de toate, o chestiune ce ține de sănătatea fiecăruia dintre noi. De aceea este importantă o largă consultare cu populația și cu experți în domeniu. Oamenii sunt cei care locuiesc în oraș, merg pe jos sau cu bicicleta, ori cu mașina sau mjloacele de transport în comun. Ei sunt cei care îndură traficul, poluarea, lipsa spațiilor verzi și invazia betoanelor și a marcajelor de vopsea. Deci, oamenii știu unde sunt problemele. Iar acum știu că nu sunt singuri. 

Ce se va întâmplă dacă ...

... administrația locală va face din Roman un oraș pentru toți locuitorii

Ce se va întâmpla dacă administrația locală va face din Roman un oraș pentru toți locuitorii

Primul efect va fi cel al dezvoltării economice, prin atragerea de fonduri europene. Toate măsurile de mai sus sunt eligibile pentru a fi implementate cu bani europene, atât din actualul exercițiu financiar multianual, cât mai ales din viitorul cadru financiar (1), care va aloca mai mulți bani pentru o mobilitate urbană nepoluantă în orașele europene. 

Un alt efect: o calitate mai bună a vieții, oameni mai sănătoși. Costurile poluării cauzate de circulația autovehiculelor în România s-au ridicat, în 2016, la 1.296.000.000 euro (1.238.000.000 euro fiind costuri legate de sănătate) (2). Odată cu măsurile privind combaterea poluării, costurile medicale vor scădea, iar banii din sistemul de sănătate vor putea fi redirecționați (spre exemplu, pentru programe naționale de sănătate). 

Creșterea nivelului de trai prin faptul că Romanul și zona metropolitană vor deveni și mai atractive pentru investitori. 

Cu o dezvoltare care să se realizeze în acord și în același ritm cu trendul european, Romanul  are șansa de a deveni model în întreaga regiune și de a impulsiona autoritățile centrale să acorde atenția cuvenită zonei. Astfel, decizia de a rămâne în Roman va deveni pentru tot mai mulți o alegere, nu o soluție de avarie. Întinerirea populației ar trebui să fie una din țintele principale pe care administrația locală actuală și viitoare să le aibă în vedere în momentul în care se angajează în realizarea oricărei strategii referitoare la viitorul orașului. 

Cu ce bani se poate schimba viitorul orașului: 

  • programul Operational Regional 2014-2020;
  • Alocări financiare care vor fi disponibile în perioada 2021 - 2027, prin Green Deal - Pactul Ecologic pentru Europa;
  • finanțări de la bugetul de stat;
  • includerea investițiilor în bugetul municipiului, partea de dezvoltare. 
... administrația locală nu va lua măsuri cât mai urgent

Ce se va întâmpla dacă administrația locală nu va lua măsuri cât mai urgent

Am folosit unul dintre instrumentele puse la dispoziție de Comisia Europeană - Urban Transport Roadmaps - tuturor administrațiilor locale din blocul comunitar și am simulat impactul social și financiar al continuării dezvoltării municipiului unilateral, doar în favoarea posesorilor de autoturisme. 

Instrumentul Comisiei Europene permite crearea rapidă a profilului unui oraș. Acesta începe cu informații de bază, cum ar fi țara în care este situat orașul și tipul de oraș din punctul de vedere al configurației sale și al dimensiunii populației. Simularea necesită introducerea de informații cu privire la rețeaua de transport, gradul de utilizare și alte informații despre mobilitate, nivelul de trai, politici existente și alte informații necesare stabilirii unei baze de referință. Următorul pas este configurarea viitorului orașului în funcțiile de politice care ar putea fi implementate. 

Cu un spor natural negativ și fără măsuri care să facă din Roman un oraș atractiv pentru tineri și adulți, rezultatele sunt îngrijorătoare: costurile administrației publice doar cu transportul vor crește exponențial după 2025 (an de referință pentru UE în ceea ce privește implementarea mai multor măsuri privind transportul ecologic și scăderea amprentei de carbon). 

Deficitul administrației a fost estimat la 48 de milioane de euro.

Ce dorim de la administrația locală:

  • o consultare publică reală cu privire la tendințele de dezvoltare ale Romanului;
  • realizarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, document fără de care nu se pot accesa bani europeni în viitorul exercițiu;
  • includerea a doi reprezentanți ai societății civile în comisia de circulație de la nivelul Primăriei municipiului Roman, care să reprezinte interesele pietonilor, respectiv al bicicliștilor;
  • includerea în Planul Urbanistic General a unor prevederi prin care dezvoltarea orașului să se realizeze conform trendului pro: transport ecologic, deplasare pietonală, sustenabilitate;
  • lista va fi completată după dezbaterea care va urma evenimentului de pe 13 februarie 2020.

Cine suntem:

Echipa NextSpace este formată din romașcani care vor să ajute la dezvoltarea orașului natal. “Roman. Un nou început” este doar unul dintre proiectele aflate în implementare sau în faza de pregătire. 

Pentru “Roman. Un nou început” au lucrat: 

  • – Teodora Baciu – jurnalist și cofondator inRoman.ro
  • – Gabriel Baciu – grafician și cofondator inRoman.ro
  • – George Grama – arhitect
  • – Bogdan Roman – antreprenor Metropolis – Fereastra1.ro și cofondator “Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”
  • – alți prieteni care au preferat să rămână anonimi, dar cărora le mulțumim din suflet pentru ajutor. 

Pentru acest proiect au fost aproximativ 60 de ore de muncă în echipă; la care se adaugă alte sute de ore de studiu individual, deplasări în și în afara țarii, consultări cu specialiști și corespondențe cu numeroase instituții. Cea mai lungă ședință de lucru a durat cinci ore și jumătate și a însemnat, printre altele, consumul a câțiva litri de băuturi cu conținut ridicat de cafeină 🙂 

Vrei să te implici?

Contactează-ne!